Infracționalitatea cibernetică reprezintă un domeniu într-o permanentă diversificare și evoluție, pe fondul creșterii exponențiale a numărului și rolului dispozitivelor de accesare a internetului, implicit a numărului de utilizatori și funcționalităților pe care le oferă digitalizarea în viața de zi cu zi.
Implementarea unui proiect de prevenire a extremismului de către Poliția Română sub sloganul „Un Block Salvează Vieți” nu este doar o inițiativă digitală, ci o necesitate critică în peisajul social actual. Într-o eră în care radicalizarea se produce adesea la un click distanță, mediul online a devenit principalul teren de recrutare și propagare a ideologiilor dăunătoare.
Algoritmii rețelelor sociale pot crea „camere de ecou” care izolează tinerii sau persoanele aflate în perioade de criză, oferindu-le soluții radicale la probleme complexe, astfel că proiectul încurajează utilizatorii să raporteze și să blocheze sursele de manipulare.
Mesajele de protecție promovate de proiectul Un Block Salvează Vieți:
- Un simplu „block” poate preveni hărțuirea și presiunea psihologică exercitată de grupurile extremiste.
- Limitarea vizibilității discursului extremist scade șansele de planificare a unor acte violente.
- Promovarea valorilor democratice și a toleranței direct în spațiul unde acestea sunt cel mai atacate.
Pentru tineri, începând chiar cu vârsta de 13/14 ani, participarea la provocări este motivată de imitarea celorlalți („și alții fac acest lucru”) și dorința de a primi cât mai multe like-uri.
Așadar, se pot contura mai multe elemente de vulnerabilitate: vârsta utilizatorilor care consumă conținut digital interzis/periculos a scăzut, educația digitală a minorilor este precară, iar lipsa conștientizării efectelor pe care le produc acțiunile lor îi determină să participe activ la provocări extreme.
Platformele TikTok (utilizată de 71% dintre copiii români) și Instagram (66%) nu sunt doar spații de divertisment, ci au devenit „pepiniere” unde infractorii cibernetici identifică vulnerabilități și racolează adepți.
În acest sens, Europol avertizează asupra apariției unor „comunități de tip cult online” (precum rețelele „764” sau „Com”), care amestecă extremismul violent cu abuzul infantil, normalizând cruzimea extremă și șantajând victimele pentru a comite acte de auto-vătămare sau violență împotriva altora.
Mecanismele psihologice: de la „Like” la extremism. Activitățile preferate ale minorilor (apeluri video, gamming online, utilizarea rețelelor sociale) devin puncte de acces pentru manipulare. Dacă elevii de 10-14 ani participă la provocări online din dorința de a nu fi considerați „lași”, cei de 16-18 ani sunt motivați de plăcerea de a primi „validarea” prin like-uri. Acest mecanism de căutare a apartenenței este un factor-cheie în radicalizare. Izolarea socială sau problemele de sănătate mintală îi împing pe unii tineri către comunități online radicalizate care le oferă un fals sentiment de identitate.
Astfel, ceea ce începe ca o căutare de divertisment, se poate transforma în instigare la violență extremă sau fixarea pe incidente de tipul atacurilor armate în școli, glorificate în anumite cercuri online.
Poliția Brașov vă recomandă să fiți precauți în mediul online și să aveți în vedere următoarele sfaturi ce vă pot feri de victimizare:
- Identifică discursul instigator! Reține că libertatea de exprimare nu include îndemnul la ură, discriminare sau violență!
- Întrerupe lanțul radicalizării: Nu distibui, nu comenta și nu aprecia postările cu conținut extremist, nici măcare pentru a le critica. Interacțiunea ta le crește vizibilitatea în algoritmi!
- Folosește butonul ”Block”: Blocarea unui cont care propagă ideologii periculoase este cea mai rapidă metodă de a-ți proteja sănătatea mentală și siguranța online
- Raportează conținutul illegal: Utilizeză instrumentele de raportare ale platformelor (Facebook, TikTok, Instagram) pentru ”Hate Speech” sau ”Terrorism/Violence”