Cadru Natural
Municipiul Săcele este poarta de acces spre două masive muntoase : Ciucaş şi Piatra Mare.

Turiştii pasionaţi de drumeţii montane şi iubitorii sporturilor de iarnă vor găsi aici peisaje deosebit de atractive şi condiţii adecvate pentru practicarea unor sporturi (parapantă , pârtii de schi şi sărituri , telescaun)

Munţii Piatra Mare sunt caracterizaţi printr-o mare diversitate a configuraţiei reliefului.
Masivul Ciucaş este unul dintre cele mai frumoase şi atrăgătoare ţinuturi cu un aspect impunător.

Spre Munţii Piatra Mare se poate merge dinspre Săcele pe 7 trasee. Pitorescu traseelor este dat de existenţa a numeroase văi (Valea Gârcinului , Valea Baciului , Valea Cernatului , Valea Morii) şi alte obiective de interes peisagistic ( Peştera de Gheaţă , Piatra Scrisă , Prăpastia Ursului , canionul " 7 Scări " - in imaginea de sus, cheile şi cascada în roci calcaroase Tamina , vârful Piatra Mare).

Cabana Bunloc , situată pe traseul spre Munţii Piatra Mare , este în raza municipiului Săcele şi de aici se poate urca folosind telescaunul.

Se pot practica sărituri cu parapanta , pe trambulina artificială - singura din ţară ; de asemenea , există 3 pârtii de dificultate medie (Pârtia Baciului , Pârtia Bârsei , Plaiul Mocanilor).

Municipiul Săcele este de asemenea poarta de acces spre Masivul Ciucaş dinspre judeţul Braşov , prin pasul Bratocea , zona de agrement Babarunca fiind în perimetrul administrativ al municipiului Săcele. În drumul spre cabana turistul va întâlni în cale popasul Brădet, precum şi un restaurant recent construit.

De asemenea, Poiana Angelescu (in imaginea de jos) - unde se află un restaurant amenajat în stil tradiţional este locul unde au loc sărbători locale , constituind de asemenea un loc de recreere adecvat.

Munţii Postăvaru şi Piatra Mare, cunoscuti împreuna şi sub denumirile de Muntii Timişului sau Muntii Bârsei, sunt situati în Carpaţii de Curbură, în sudul întinsei depresiuni intramontane a Braşovului. Aceşti munţi şi-au căştigat un binemeritat renume prin peisajul armonios şi original, prin pârtiile lor de schi cu grade variate de dificultate, prin calitatea deosebită a dotărilor turistice şi, nu în ultimul rând, prin poziţia lor în apropierea municipiului Braşov, în cadrul uneia dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din România Culoarul Văii Timişului traversează oblic partea centrală a acestor munţi separând în nord-vest Munţii Postăvaru şi în sud-est Munţii Piatra Mare, care prezintă numeroase asemănări în alcătuirea reliefului şi în etajarea climei şi a vegetaţiei.

Munţii Postăvaru şi Piatra Mare sunt caracterizaţi printr-o mare diversitate a configuraţiei reliefului, care reflectă alcătuirea lor geologică variată. În cuprinsul acestor munţi, cu altitudini sub 1850 m (Postăvaru, 1800 m; Piatra Mare, 1843 m), se Intâlnesc într‑o îmbinare armonioasă vârfuri semeţe şi creste zimţate, măguri rotunjite şi culmi prelungi, depresiuni pitoreşti, chei, abrupturi cu microforme spectaculoase. Muţii Piatra Mare au Înfaţişarea unei culmi alungite şi asimetrice, cu altitudinea maximă de 1 843 m în vârful cu acelaşi nume, situat în partea lor sudică. Linia celor mai mari înălţimi corespunde unei succesiuni de vârfuri ca Piatra Mică ( 1814 m), GâtuI Chivei (1839 m), Bechia (1399 m) separate de înşeuări adânci. În partea nordică altitudinile sunt mai coborâte şi se mentin între 800 şi 1000 m în culmile Highig, Plopig, Brădet si Mărdăgău cu aspectul unor cupole sau al unor vârfuri izolate Versantul estic, spre Valea Gârcinului, este abrupt, fiind parcurs de trasee turistice rare, cu un grad de dificultate ridicat, inaccesibile iarna. Partea vestică a muntelui este fragmentată în numeroase culmi înguste şi alungite, separate de văl adânci.

Clima. Climatul montan, caracteristic munţilor cu altitudini mijlocii, este etajat corespunzstor unei diferenţe de nivel de peste 1200 m, între vârfurile Postăvarului şi Pietrei Mari şi depresiunea Braşovului. Partea înalta a celor două masive este caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 0 gi 2°C; la nivelul Poienii Braşovului şi al Munţilor Predealului se înregistrează 4° până la 6°C. În timpul iernii sunt caracteristice inversiunile de temperaturi, în depresiunea Braşovului înregistânduse temperaturi mai scazute decât pe rama montană înconjurătoare.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii totalizează 10001 200 mm in partea înaltă a muntelui şi 700‑800 mm în sectorul inferior. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad, in general, primăvara şi la începutul verii. În partea înaltă a muntelui stratul de zăpadă se poate menţine circa 200 de zile pe an, din octombrie până spre mijlocul lunii mai. Pe abrupturile din lungul crestei principale a Postăvarului şi Pietrei Mari, iarna şi primăvara există pericolul declanşării avalanşelor. Dacă pe culmile Postăvarului şi ale Pietrei Mari se inregistrează vânturi destul de puternice, cu direcţia dominantă dinspre nord-vest şi vest, la altitudini mai coborâte vânturile au intensitate mai redusă, far direcţia lor este influenţată de conformaţia reliefului. Staţiunea Poiana Braşov şi oraşul Predeal sunt adăpostite de vânturile puternice.

Vegetaţia şi fauna. Vegetaţia este etajată în conformitate cu diferenţierea pe verticală a condiţiilor fizico-geografice. Pădurile de fag, corespunzătoare etajului montan inferior, ocupă suprafeţe restrânse in nordul şi vestul Munţilor Postăvaru şi Piatra Mare. Cea mai mare parte a acestor munţi este acoperită de pădurile de amestec alcătuite din brad (Abies alba), molid (Picea abies) şi fag (fagus silvatica). Pădurile de conifere sunt situate in partea inaltă a muntelui + cele de brad între 900 gi 1300 m, iar cele de molid mai sus Culmile Postăvarului şi Pietrei Mari, la altitudini de peste 1700 m, corespund pajiştilor subalpine şi vegetaţiei de stâncărie. Pajiştile şi fâneţele de pe locul păidurilor defrişate au o extindere mai mare în Muntii Poienii Braşovului şi în nordul Pietrei Mari şi au un aspect reconfortant datorită marii lor diversităţi floristice.